Personala Mihai Sârbulescu la Galeria „Frezia”

Galeria de Artă „Frezia” din Dej găzduieşte în perioada 28 iulie – 24 august, expoziţia de pictură aparţinând lui Mihai Sârbulescu, unul dintre cei mari valoroşi artişti plastici români contemporani. Expoziţia – deschisă de criticul de artă Oliv Mircea şi părintele prof. dr. Ioan Bizău – aduce în faţa publicului dejean o selecţie din lucrările maestrului, lucrări ce posedă o expresivitate plastică convingătoare prin ele însele şi în care, linia şi culoarea, subliniind particularităţile de stil şi viziune ale artistului, recompun o lume aflată într-o permanentă vibraţie poetică.

Absolvent al Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucuresti, secţia pictură, clasa prof. Marius Cilievici (1981), Mihai Sârbulescu este doctor al Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti, iar din 2004, cadru didactic asociat al acesteia, fiind de asemenea membru UAP, membru co-fondator al grupului Prolog (1985) şi autorul volumelor „Despre ucenicie” (Editura „Anastasia”, Bucureşti, 2002) şi „Jurnal” (Editura „Ileana”, Bucureşti, 2004).

Începând cu 1982, expune constant în cadrul unor expoziţii personale şi de grup, atât în ţară – Bucureşti, Timişoara, Bistriţa, Sibiu, Braşov, Arad, Baia Mare, Cluj-Napoca, Târgu Jiu  – cât şi în străinătate: Germania, SUA, Italia, Franţa, Cehia, Polonia, Cipru, Bulgaria, Ungaria, Austria, Portugalia, Elveţia, Olanda etc. Talentul şi opera artistului au fost recunoscute de-a lungul anilor prin numeroasele premii şi distincţii care i-au fost acordate, între acestea numărându-se şi Ordinul Serviciul Credincios în grad de cavaler.

M. Vaida

Memorabilă sinteză expoziţională: ANUALA DEJEANĂ DE ARTĂ PLASTICĂ

Aflată la cea de a XXXIV-a ediţie (palmares greu de echivalat la nivelul acţiunilor similare din ţară), anuala plasticienilor dejeni mărturiseşte nu doar o simplă constanţă în atitudine, ci şi afirmarea unui tot mai ridicat stadiu al calităţii modalităţilor expresive. Motivaţia unei asemenea realităţi are ca sursă două argumente: efectul benefic al climatului cultural determinat de fluxul expoziţional – de interes naţional – pe care-l întreţine de mai bine de 12 ani Galeria „Frezia” (popularizînd creaţia celor mai importanţi plasticieni români contemporani), precum şi viguroasa implicare a tot mai numeroase tinere talente. Neîndoielnic, există la Dej un interes major pentru fapta creatoare, atitudine ce antrenează implicit un cîştig pe calea înnobilării spirituale. Chiar şi la nivelul operei artiştilor consacraţi se înregistrează un plus de prospeţime şi vitalitate, valorificîndu-se la maximum resursele propriilor disponibilităţi. Drept urmare, ofranda din contul anului 2010, etalată în superbul spaţiu al galeriei situate în centrul istoric al municipiului Dej, se ridică la parametrii unui apreciat şi lăudabil eveniment artistic.

În cele ce urmează, vom proceda la o punctare a contribuţiilor individuale în funcţie de panotarea inspirată, efectuată sub supravegherea prof. Ioan Mureşan, competent, generos şi pilduitor manager cultural. Pe panoul principal au fost etalate lucrările distinselor profesoare Elena Szervátiusz şi Eva Lukács-Solymossy.

Cele patru picturi expuse de Elena Szervátiusz sînt rezolvate în demult preferata gamă reductivă, eternizînd într-una suflul unei atmosfere hibernale, din celelalte iradiind un aer de blîndă intimitate, întreţinută de respiraţia unor ramuri înflorite , ancorate în recipiente transparente.

Într-un stadiu fericit al inspiraţiei laborioase se află viziunea Evei Lukács-Solymossy, insinuînd subtil farmecul urbanismului dejean în dublă variantă: iarnă – vară, un savuros interior cu învăpăiate succesiuni de tonalităţi calde şi două configurări de peisaj şi civilizaţie elenă. Demne de reţinut se arată şi particularele imortalizări de patină arhaică pe care Dorina Ban-Bodea le comprimă în factura unui superb fragment de burg medieval – Sighişoara, în silueta unei bisericuţe de lemn şi-n obiectele dintr-o natură statică evocatoare de inexorabilă trecere, alături de un luminos peisaj primăvăratec.

Cu multă vivacitate în delimitarea formelor prin conture  prelungi şi un cromatism esenţializat, adecvat specificităţii motivului inspirator operează Silvia Pop, preocupată în două compoziţii picturale şi de incisiva potenţare a trăirii interioare.

Exponentă reprezentativă la nivelul tinerei generaţii, Eleonora Ban-Bodea confirmă prin calitatea celor şapte lucrări de pictură păstrarea pe filiera unui stil de o maximă acurateţe şi supleţe, apelînd la ingenioase stilizări şi cursivităţi sinuoase care antrenează motivele, predilect vegetale, ornamentale, către registrul unor fecunde simbolizări.

Experimentînd cu ştiinţă şi vervă în perimetrul artei algoritmice (Cerc 666, Culori aleatorii, Compoziţie) Loredana Tomşa converteşte sugestiile tehnologiei computerizate în vectori de sugestivitate plastică în cadrul căreia cadenţele geometrice multiple primesc desfăşurări logice, coerente, cu apetit pentru puritate şi exuberanţă. Şi sora sa, Larisa Tomşa, aflată tot în faza iniţială a elaborărilor creative particularizatoare de viziune, manifestă cu prisosinţă un suflu imaginativ rafinat, cristalizîndu-şi evocarea pe substraturile subtile ale reconstituirilor de atmosferă cantonate în sălaşurile curate ale memoriei noastre afective, iubitoare de datină străbună. Simţi cum parcă la ferestre se iscă zumzetul unor vrăjite colinde !

Pe un plan evident al rememorărilor cu iz nostalgic se situează imaginile pictate de Anca Bogdan, valorificînd expresivităţile unor vechi vestigii sau splendori naturale (spre exemplu o cascadă !), în acuarelă predominînd fluidităţile tonale, iar în ulei sonorităţile unor mai dense împăstări.

Domeniul sculpturii este reprezentat de trei artişti care se afirmă la cotele unei evoluate finalităţi estetice.Tînărul Liviu Bumbu, prezent cu trei complexe ordonări spaţiale a formelor (bronz: Duet, Siluetă, Miracol) probează o sensibilitate de fin modelator, furnizor de vitale volumetrii care îmbină măiestrit voluptatea cu eleganţa şi misterul.

Mai vîrstnicul Vasile Pussy abordează cu pasiune şi tenacitate cioplitul în marmură şi piatră, materializînd suple arhitecturări de ritmuri şi accente, cu preferinţă pentru calma luminozitate a suprafeţelor fin şlefuite. Asociind într-o compoziţie dinamică trei accentuat stilizate siluete de vietăţi  acvatice (în marmură), Alexandru Gheţe obţine o frenezie a limbajului prin reţeaua unor incisive traiecte lineare ce brăzdează nervos cîmpul unor tranşante sfericităţi.

Decanul de vîrstă din cea de a doua sală a galeriei dejene, Gheorghe Brînduşan, expune un frămîntat Autoportret străbătut de profunzimi lăuntrice, un Peisaj tratat în viziune clasicizantă şi două naturi statice cu flori abil armonizate.

Mircea Ardelean, care s-a bucurat de o stimulativă receptivitate din partea publicului elen cu prilejul unei cuprinzătoare expoziţii personale, vehiculează în patru peisaje de sorginte postimpresionistă intensităţi cromatice inspirat filtrate, în acord cu freamătul specific climatului transilvan, pentru ca pe panoul de vis-a-vis (tot la fereastră), Laura Constantin să ne încînte prin orchestrarea unor infinite vaporozităţi – în patru variante – iscate din diafana învolburare a brizelor marine.

Graficianul Robert Gal, cu vădită propensiune către fabulos şi fantast, îşi manifestă prompt şi sagace neliniştile, conştientizînd posibile declanşări de efecte ale absurdului: Alien, Dr. Jekyl şi Mr. Hyde, aducînd şi un pătrunzător omagiu maeştrilor Dali, H. R. Giger şi G. Klimt.

Sub semnul celor mai bune auspicii se inserează viziunile tinerilor Ioan Nemeş, Emanuel Bumbu şi Emilian Dan, brodînd dezinvolt pe portativul unor incitante materializări de subiectivitate prolifică, ademenită de mirajul unor spectaculoase descoperiri şi revelaţii.

Sala ultimă a expoziţiei înregistrează pe panouri distincte catifelate infuzii de lirism senin, ce emană din naturile statice cu flori, autor Abel Sabo; poetica eternizare de urbanitate populată de admirabile vestigii ce definesc pitorescul Dejului medieval şi modern, punctată virtuoz în caligrafieri rezumative (tuşuri negre) de către Leonid Pusi; discreta infuzie de vegetal fraged în două eflorescenţe proiectate pe ecran nocturn şi o aprigă dezlănţuire de energii pe o suprafaţă cu multiple reliefări, ce încurajează impresia de univers magmatic în obsedante  nuanţări de griuri, ce consemnează aportul Alexandrei Tătar, pentru ca Eduard Szilágyi să impresioneze intens prin remarcabila capacitate de a ipostazia sugestiv – în patru tulburătoare compuneri fotografice – metamorfoze posibile ale umanului sub imperiul unor perpetue provocări, nu lipsite de consecinţe traumatizante, asociind şocante evidenţe cu enigmatice estompe.
Consemnăm, aşadar, încă o reuşită sinteză expoziţională menită să anime, prin infuzie de spiritualitate autentică, tot mai rarefiatul peisaj cultural contemporan.
Negoiţă LĂPTOIU

www.ziarulfaclia.ro

Artă-cultură Miercuri, 26 Ianuarie 2011

Anuala artiştilor plastici dejeni

O surpriză deosebit de plăcută – prin calitatea şi atenta selecţie a lucrărilor, prin infuzia de tinereţe şi prin îndrăzneală adusă de pleiada proaspeţilor absolvenţi ai Institutului de Arte Plastice şi Design din Cluj – oferă anul acesta cei 21 de plasticieni dejeni, cu prilejul salonului anual al artiştilor plastici locali. Vernisată joi, 13 ianuarie, la Galeria de Artă „Frezia”, de criticul de artă dr. Negoiţă Lăptoiu şi Luigi Bambulea, redactor la revista clujeană „Verso”, actuala ediţie a „sintezei dejene” (a 34-a) cuprinde lucrări de pictură, grafică, sculptură, fotografie şi artă digitală, fiecare participant aducând pe simeze o lume proprie, nu numai prin aria de inspiraţie şi tematica abordată, ci şi prin modalităţile de folosire a limbajului plastic. Oferind imaginea elocventă a unui veritabil şi real dialog artistic între generaţii, expun: Elena Szervaczius, Lukacs Eva Solymossy, Dorina Bodea-Ban, Loredana Tomşa, Anca Bogdan, Eleonora Bodea-Ban, Larisa Tomşa, Gheorghe Brânduşan, Silvia Pop, Ioan Nemeş, Emanuel Bumbu, Liviu Bumbu, Laura Constantin, Emilian Dan, Alexandra Tătar, Szilaghi Eduard, Robert Gal, Lorand Puşi, Avel Szabo, Alexandru Gheţe şi Mircea Ardeleanu.

Privind expoziţia, ca pe un document al prezentului imediat, trebuie subliniate câteva din particularităţile care îi fixează locul în contextul cultural dejean. În primul rând, existenţa unei tradiţii bine consolidată în conştiinţa oraşului, prin Şcoala de pictură înfiinţată de Alexandru Szopos şi inaugurată la 1 februarie 1927, discipolii acestuia continuând cultivarea talentului şi gustului artistic la generaţiile următoare. În al doilea rând, existenţa unei galerii de artă care, de la înfiinţare, dar mai ales în ultimii treisprezece ani, prin calitatea manifestărilor organizate şi valoarea artiştilor expozanţi a contribuit enorm la educaţia estetică a publicului şi la dezvoltarea unei exigenţe benefice, competitive, a artiştilor locali, confruntaţi direct cu actualele tendinţe din spaţiul artistic românesc. Şi, poate nu neapărat în ultimul rând, existenţa unei legături de profundă afinitate între creatori, consacraţi şi debutanţi – nu întâmplător numită comuniune prin artă – comuniune la care este invitat să ia parte, de fiecare dată, şi publicul dejean. Or, numai aşa, după cum spunea Tonitza, „se poate statornici un neodihnit schimb de păreri, de sentimente şi de învăţături”, întru folosul şi spre bucuria tuturor.

Felicitări organizatorilor – Clubul Artiştilor Plastici Dejeni şi Cercul metodic al profesorilor de desen din Dej – artiştilor şi, de asemenea, publicului dejean prezent în număr impresionant la galerie, în pofida unui timp atât de puţin favorabil artei.

Magdalena Vaida

www.ziarulfaclia.ro

Norwegian films screened in Bucharest event

Between October 27 and 29, Bucharest will host The Days of Norwegian Cinema at the Romanian Cultural Institute. Five iconic films will be screened with free public access, a press release from the organizers informs. The event is put together by The Royal Noway Embassy and ICR. Both films made in Norway and the new wave of Romanian cinema have a common trait in the fact that they have become quite popular and appreciated in international film festivals over the past years. The first Norwegian film which was fully acknowledged worldwide was Oscar nominated “Elling.”

The five selected films which will be screened in Bucharest are representative for the phenomenon called Norwave (the Norwegian new wave). Their screening will be preceded by a seminar at ICR moderated by Romanian critic Andrei Gorzo, having as main guest The Norwegian Film Institute’s representative Jan Erik Holst.

 

Among the selected films are 2008’s Mannen som elsket Yngve (The Man Who Loved Yngve) by Stian Kristiansen, based on a book of the same name by author Tore Renberg, “Upperdog” (2009), by Sara Johnsen, a vibrant comedy that was

well received by the public and “Det største I verden” (The Greatest Thing) (2001), byThomas Robsahm. Of course, “Elling” could not be absent from this list. This 2001 made film is primarily based on Ingvar Ambjørnsen’s novel Brødre i blodet (“Blood brothers”, 1996), one of a series of four featuring the Elling character, a man in his 40s, who struggles to function normally in society. He suffers from anxiety, dizziness, and neurotic tendencies, preventing him from living on his own. Elling has lived with his mother for his entire life, and when his mother dies, the authorities take him from the apartment where he has always lived and send him to an institution. His roommate there is the simpleminded, sex-obsessed Kjell Bjarne. The Norwegian government pays for the two to move into an apartment in Oslo, where every day is a challenge as they must prove they can get out into the real world and lead relatively normal lives. With the help of social worker Frank and a few new friends, they learn to break free from their respective conditions. “Elling” has been released in several languages and has also received one Oscar nomination for Best Foreign Language Film

Nine O’clock.ro

Laurent Pernel la Institutul Francez

Titlu: Devise
Artist: Laurent Pernel
Proiect: City Switch 2010
Locatie: Institutul Francez Bucuresti
Din 21 octombrie in 30 noiembrie 2010

Materiale: folie termoizolanta de supravietuire, aurita. Scotch dubla fata.
Producatori si parteneri:
Galeria Roger Tator – Lyon, Fundatia Ratiu Romania – Bucuresti, Muzeul National George Enescu Bucuresti, Institutul Francez Bucureşti, Ambasada Frantei la Bucuresti, Regiunea Rhône-Alpes, Centrul International de Arta Contemporana Bucuresti, Algeco, Bosch, Modernism.ro, gingergroup.ro
Laurent Pernel este reprezentat de  Galeria Olivier Houg, Lyon.

Text de prezentare
Instalatia dela Institutul Francez Bucuresti este un proiect facut special pentru spatiul holului dela intrare. Laurent Pernel ne propune o relectura a unui spatiu obisnuit prin instalarea unui joc de benzi aurite care shcimba ritmul arhitecturii spatiului. Acest artificiu (folosirea foliei de supravietuire) este inspirat de un salon din cadrul Ministerului Culturii din Paris.
In ecou cu actualitatea sociala recenta intre Franta si Romania si luand in considerare criza economica de azi care ne fragilizeaza, Laurent Pernel propune rediscutarea Devizei Franceze printr-o inlocuire ironica cu o alta, specifica economiei mondiale si societatilor noastre.

Context
Cu ocazia celei de-a doua editii a rezidentei City Switch, Galeria Roger Tator propune instalarea unui container maritim in Bucuresti, transformarea acestuia intr-un atelier artistic pe toata durata lunii octombrie si pastrarea lui ca si spatiu expozitional deschis publicului si prezentand o opera de arta contemporana, inedita si in situ.
Locatie: curtea interioara a Muzeului National George Enescu
Vernisaj: 2 noiembrie 2010, incepand cu ora 19h.

Copyright photo: Laurent Pernel

www.pernel.net
www.dda-ra.org
www.rogertator.com
www.fundatiaratiuromania.eu

Salonul European de Banda Desenata

 

SALONUL EUROPEAN DE BANDĂ DESENATĂ
28 OCTOMBRIE – 21 NOIEMBRIE 2010
GALERIA ETAJ ¾ – MNAC (TEATRUL NAŢIONAL BUCUREŞTI)
www.bandadesenataeuropeana.blogspot.com

 

Anim’est anunţă un regal de animaţie la Cluj-Napoca

Trei zile de proiecţii cu filme unul şi unul la Cinema Victoria, un masterclass în exclusivitate şi „încălzire” cu cele mai bune filme de la Anim’est 2009 la Centrul Cultural Francez – asta le pregăteşte Festivalul Internaţional de Film de Animaţie Anim’est cinefililor clujeni pentru weekend-ul 22-24 octombrie 2010, în care Anim’est ajunge din nou la Cluj-Napoca, pentru cel de-al patrulea an consecutiv în istoria de cinci ani a celui mai important festival de film de animaţie din România.

Francezii de la Studio Metronomic sunt invitaţii speciali ai Anim’est Cluj-Napoca în acest an: producătorul Jeremy Rochigneux şi regizorul David Alapont vin în Transilvania pentru a susţine o prezentare a importantului studio de animaţie parizian Metronomic şi pentru a-şi proiecta filmele. David Alapont este co-regizorul scurtmetrajului Fard (Franţa, 2009), câştigătorul Premiilor Publicului la Festivalurile Les Nuits  selecţionat în programul Mozaic 1, care va rula la Cinema Victoria duminică, de la ora 16:00. Producătorul aceluiaşi film, Jeremy Rochigneux, dar şi al filmului Yulia, selecţionat în competiţia de scurtmetraj a festivalului, este celălalt invitat special al Anim’est Cluj-Napoca. Cei doi vor susţine un masterclass cu intrare liberă sâmbătă, 23 octombrie, de la ora 13:00, la Centrul Cultural Francez, în cadrul căruia pasionaţii de animaţie vor putea afla mai multe despre secretul succesului în animaţie şi despre tehnicile folosite de Metronomic. Cele mai bune scurtmetraje şi videoclipuri realizate de studioul de animaţie francez vor putea fi urmărite la Cinema Victoria sâmbătă, 23 octombrie, de la ora 18:00.

După warm-up-ul care va aduce în faţa clujenilor filmele premiate la Anim’est 2009, joi, 21 octombrie, de la ora 18:00, în cadrul Zilei Porţilor Deschise la Centrul Cultural Francez, Anim‘est Cluj debutează cu un program prezentat de Şcoala Invitată în cadrul festivalului la această ediţie: prestigioasa Universitate de Arte şi Design Moholy-Nagy – MOME din Budapesta, în cadrul căreia funcţionează una dintre cele mai importante şcoli de animaţie din Europa Centrală şi de Est îşi prezintă la Cluj-Napoca cele mai bune producţii din ultimii 20 de ani vineri, 22 octombrie 2010, de la ora 16:00.

Un film extrem de rar, aparţinând patrimoniului filmului de maghiar, continuă regalul de film de animaţie propus clujenilor de Anim’est: surprinzătorul lung metraj al legendarului regizor şi filozof maghiar Marcell Jankovics Fiul calului alb / Fehérlófia (1982), o reprezentare pop-art, plină de umor, a unei legende din folclorul maghiar, va putea fi urmărit, de asemenea, în prima zi a weekend-ului Anim’est – vineri, 22 octombrie 2010, de la ora 18:00.

Unul dintre cele mai spectaculoase programe din line-up-ul festivalului: Competiţia Videoclip & Advertising, reprezintă un must see la Anim’est Cluj: gotic-futuristul Splitting the Atom al celor de la Massive Attack; ludicul Eat Raw Meat = Blood Drool de la The Editors, sau electrizantul My Turn al Basement Jaxx şi The Lightspeed Champions, se numără printre cele 28 de titluri provenind din 13 ţări selecţionate.în competiţia pentru Cel mai bun Videoclip. 15 clipuri publicitare de succes, provenind din 8 ţări, au fost selecţionate în competiţia de Advertising. Prezenţa românească este consistentă în cadrul competiţiei Videoclip & Advertising: Anton Octavian, unul dintre obişnuiţii competiţiilor Anim’est, este realizatorul videoclipului Septembers al britanicilor de la The Mantra ATSMM, Dragoş Bardac, regizorul videoclipului Life Buoy, realizat pentru cunoscuta formaţie autohtonă indie rock The Pixels; Matei Branea – cu clipul publicitar Ora Aqua şi Andreia Dobrota – cu un alt clip extrem de apreciat sunt animatorii autohtoni selecţionaţi în cadrul îndrăgitei competiţii Anim’est, ale cărei două programe vor fi proiectate în prima seară Anim’est – vineri, 22 octombrie, de la orele 20:00, respectiv 22:00.

Logorama, filmul francez premiat cu Oscarul pentru Cel mai bun scurtmetraj de animaţie în 2010, este protagonistul unei proiecţii speciale, exclusiv la Cluj-Napoca: Tur de orizont în animaţia franceză, o selecţie a celor mai reuşite şi premiate scurtmetraje de animaţie produse în Franţa în ultimii ani, care promite să fie unul dintre cele mai savurate programe ale festivalului – sâmbătă, 23 octombrie, de la ora 16:00, la Cinema Victoria.

Sâmbătă, 23 octombrie, de la ora 20:00, cinefilii nu au voie să rateze Iluzionistul / L’illusionniste (r. Sylvain Chomet, Franţa-Marea Britanie, 2010). Proaspăt nominalizat la Premiul Academiei Europene de Film pentru Cel mai bun film de animaţie, unul dintre titlurile-hit din selecţia Anim’est 2010, lungmetrajul este realizat după un scenariu scris de cunoscutul cineast francez Jacques Tati (1907-1982), şi spune povestea prieteniei neobişnuite care apare între un bătrân scamator şi o fetiţă convinsă de puterile supranaturale ale acestuia. Filmul a Lansat în avanpremieră mondială în selecţia Festivalului de Film de la Berlin 2010, proiectat şi la Karlovy Vary, Edinburgh sau Toronto. Proiecţia Iluzionistului la Cluj-Napoca este prezentată de Centrul Cultural Francez.

Competiţia românească, incluzând în acest an cele mai bune 14 scurtmetraje autohtone înscrise în preselecţia Anim’est, nu putea lipsi din programul Anim’est Cluj-Napoca nici în 2010: animatorii din Transilvania vor fi invitaţi, ca de obicei, la proiecţia care va avea loc duminică, 24 octombrie 2010, la Cinema Victoria, de la ora 18:00.

Un program de animaţii bizare din cadrul Creepy Animation Night 2, două programe de scurtmetraje multipremiate din secţiunea Mozaic şi o proiecţie specială cu toate filmele premiate la această ediţie completează programul încărcat al Anim’est 2010 la Cluj-Napoca. Preţul biletelor la proiecţiile Anim’est de la Cinema Victoria costă 9 lei.

Cea de-a cincea ediţie a Festivalului Internaţional de Film de Animaţie Anim‘est vine la Cluj-Napoca în perioada 22-24 octombrie 2010. Proiecţiile şi evenimentele din cadrul festivalului vor avea loc la Cinema Victoria şi Centrul Cultural Francez. Anim’est este organizat de Asociaţia Culturală Estenest, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi Ogilvy.

http://www.animest.ro/

 

Program Follow-up Anim’est la Cluj-Napoca

22-24 octombrie 2010

 

Centrul Cultural Francez

Joi, 21 octombrie 2010

18:00 – Warm Up Anim’est Cluj: Best Of Anim’est 2009 (intrarea liberă) – în cadrul Zilei Porţilor Deschise la CCF

Sâmbătă, 23 octombrie 2010

13:00 – Masterclass Studio Metronomic (Franţa)

Invitaţi:
Jeremy Rochigneux – producător
David Alapont – regizorul filmului Fard, proiectat in cadrul programului Mozaic 1

Cinema Victoria

Vineri, 22 octombrie 2010

16:00 – Program şcoala invitată MOME Budapesta (scurtmetraje Ungaria)

18:00 – Cântecul cerbului fermecat / Ének a csodaszarvasrol (Ungaria, 2002)

20:00 – Competiţie videoclip & advertising 1

22:00 – Competiţie videoclip & advertising 2
Sâmbătă, 23 octombrie 2010

16:00 – Tur de orizont – animaţia franceză

18:00 – Program Studio Metronomic (Franţa) – invitaţi special Anim’est Cluj

20:00 – Iluzionistul (r. Sylvain Chomet, Franţa – Marea Britanie, 2010), prezentat de Centrul Cultural Francez

22:00 – Creepy Animation / Animaţii bizare (scurtmetraje)

 

Duminică, 24 octombrie 2010

16:00 – Mozaic 1 (scurtmetraje internaţionale)

18:00 – Competiţia de Film Românesc – în prezenţa realizatorilor din Transilvania

20:00 – Mozaic 2 (scurtmetraje internaţionale)

22:00 – Best of Anim’est 2010

Bilet de intrare Cinema Victoria: 9 lei

Centrul Cultural Francez: intrarea liberă

 

 

Gesturi şi semne” la Galeria „Frezia” din Dej

Sub acest titlu generic, la Galeria de Artă „Frezia din Dej a avut loc marţi, 12 octombrie, vernisarea expoziţiei de pictură aparţinând tinerilor artişti plastici bucureşteni, Mirela Iordache şi Enric Matei. Despre artişti şi lucrările lor au vorbit prof. Ion Mureşan, preotul profesor dr. Ioan Bizău de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a UBB Cluj şi criticul Luigi Bambulea, redactor la revista clujeană „Verso”.

Absolvenţi ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, promoţia 2002, secţia de Artă Plastică – Patrimoniu Cultural, atât Mirela Iordache (n.1978) cât şi Enric Matei (n.1978), în pofida tinereţii lor, dispun deja de o biografie artistică bogată şi încurajatoare materializată printr-o prezenţă activă pe simezele unor cunoscute galerii din ţară şi străinătate în cadrul unor expoziţii personale sau de grup: Bucureşti, Braşov, Aiud, Augsburg (Germania), Vichy (Franţa), New York (SUA) etc.

Ca şi picturile preistorice, cu care, de altfel, apar într-un raport incontestabil, pânzele Mirelei Iordache oferă o viziune dinamică, atentă la mobilitatea şi furnicarul de fiinţe vii din jurul ei, oameni şi animale. Obsesia gestului în acţiune sau siluete umane, prezentate în spaţii bidimensionale, fără contraste de umbră şi lumină, nu se desăvârşesc însă printr-o reducere la nişte scheme geometrice simple, ci ating printr-un fel de notaţie condensată, o adevărată stenografie, ignorând orice regularitate şi orice simetrie, pentru a deveni un grafism pur ce duce cu gândul la literele de mână, la semn. Iar acestei stilizări, pe care o atinge arta Mirelei Iordache i se poate aplica, fără greş, definiţia pe care o propunea estetica vitalistă a lui Guyau: „Arta este viaţă concentrată”.

Intr-o manieră cu totul diferită, arta lui Enric Matei prezintă totuşi acelaşi caracter impetuos şi vădeşte aceeaşi preocupare majoră de a rezuma mişcările şi de a broda pe marginea liniilor turbulente pe care aceste mişcări le sugerează. Înlocuind linia dreaptă, imagine a fixităţii, cu linia curbă, care relevă mai direct dicteul vieţii, artistul reînvie pictura pe panouri de lemn şi odată cu ea multe din elementele stilului gotic, cu nota sa de realism şi individualism. O moştenire romană păgână, alta bizantină, una nordică cu elemente îndrăzneţe şi pline de vitalitate, revendicată de miniatura irlandeză şi germană medievală, dar şi una orientală, caracterizată prin somptuozitate îi conferă şi stabilesc trăsăturile distinctive.

Doi tineri artişti şi o expoziţie provocatoare pentru publicul dejean.

Magdalena Vaida

faclia.ro

Transilvania Jazz Festival 2010

Se anunţă deja patru seri incendiare, la propriu desigur, patru seri în care ne vom bucura de invitaţi de marcă, cîţiva în premieră la Cluj – Napoca. Bucuria cea mare o constituie însă această ediţie 2010 a festivalului internaţional de jazz.
Avem toate, absolut toate motivele să fim mulţumiţi. În Cluj – Napoca sînt în derulare în momentul de faţă trei festivaluri internaţionale, Temp D’ Images (ediţia a 3-a, festival de teatru, dans, imagine video; 11 – 20 octombrie),  Comedy Cluj – Festivalul internaţional al filmului de comedie (8 – 17 octombrie) şi Transilvania Jazz Festival/TJF.

Mă opresc asupra TJF prin program şi invitaţi. Festivalul debutează vineri, 15 octombrie, prin concertul susţinut de Theodosii Spassov Orchestra, invitată specială Teodora Enache (ora 21, Fashion Club).
Cea de a doua seară, sîmbătă, 16 octombrie, este seara jazzului polonez, The Light Trio (ora 19 – Casa de cultură a studenţilor; ora 21 – Fashion Club). A treia seară, duminică, 17 octombrie,  ora 19, Casa de cultură a studenţilor,  este reîntîlnirea cu Theodosii Spassov şi Teodora Enache. În fine, seara de luni, 18 octombrie, este seara jazzului ceh prin KK Band (ora 19 – Casa de cultură a studenţilor; ora 21 – Fashion Club).
Theodosii Spassov este cunoscut clujenilor şi nu numai lor. Născut în 1961, Spassov – compozitor, caval, sax, voce – a studiat la Kotel Music School şi Academia de Muzică şi Dans din Plovdid, Bulgaria. A dezvoltat un stil propriu, unic, fuziune inspirată de folclor – jazz – muzică clasică, ceea ce i-a adus numeroase recunoaşteri naţionale şi internaţionale. A fost distins cu The Special Prize of Detroit Flute Festival în 1994, apoi The International Academy of Arts Paris Award în 1996, Music Artist of the Year în 1997 şi 2002, Artist of Salon Des Arts în 2007,… Prestigiu este consolidat şi de colaborările avute, printre care Ennio Morricone, Carlo Siliotto, Anatoly Vapirov, Harry Tavitian, Glen Velez, Mark Johnson, Billy Cobham, Kazumi Watanabe, Albert Mangelsdorf, Jamey Haddad, Dave Liebmann… Discografia reţine albumele The Long Road, The Sand Girl, A Fairy tale, Jazz Across the Border, Bratimene.
Teodora Enache (n. 1967, Oneşti) este licenţiată în… matematică.  În jazz însă, a debutat în 1993, Festivalul de jazz de la Sibiu, urmat de festivalurile de jazz de la Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Braşov, Moscova, Frankfurt, în festivaluri precum Jazz Festival Milano, Jazz Festival Valtelina, Roof Garden Recital – Roma, Jazz in Marciac (Franţa), Zuercher Jazz Festival – Zurich…
Cursurile de canto, improvizaţie şi armonie cu Johnny Răducanu, Edmond Deda şi ‘Rhythm and Bongos’ cu Maurice de Martin, concerte în ţară şi peste hotare, albumele – On the Other Side of the Street, Jazz Made in Romania – Live in San Francisco, Rădăcini – au impus-o repede, făcînd din Teodora Enache un artist respectat, dorit, ascultat şi aplaudat la scenă deschisă.
The Light Trio – Waclaw Zimpel/clarinet, Wojtek Traczyk/contrabas, Robert Rasz/baterie – vine din Polonia. Waclaw Zimpel este absolvent al Academiei de Muzică ‘I. J. Paderewski’ din Poznan, clasa prof. Zdzislav Nowak (clarinet). Studiile au fost desăvîrşite la Hochschule fur Musik und Theater din Hanovra, la clasa profesorului Johannes Peitz. A colaborat cu Bobby Few, Tim Daisy, Aram Shelton, Mark Tekar, Eric Dolphy, Jimmy Ginffre.
Albumul The Light a obţinut Premiul III la Diapazon Annual Critics Poll, 2008.
KK Band din Cehia are componenţa Zdenek Kral (pian), Martin Krajicek (mandolină), Jaroslav Panus (contrabas) şi Jan Dvorak (tobe), patru tineri, patru talente.

www.ziarulfaclia.ro

Dezbatere Adrian Marino la Clubul „Saeculum”

După o pauză de trei ani, Clubul „Saeculum” din Beclean şi-a reluat activitatea organizând marţi, 21 septembrie, o dezbatere cu tema Adrian Marino, focalizată pe volumul postum al acestuia „Viaţa unui om singur”, carte care, intens „cancanizată” în presă, a reuşit să-l scoată pe acest mare şi dificil umanist de la periferia atenţiei publice.

Evenimentul moderat de scriitorul Aurel Podaru şi desfăşurat în Centrul de Documentare şi Informare al Şcolii Generale “Grigore Silaşi” din Beclean a coincis cu împlinirea a 11 ani de existenţă a grupării culturale „Saeculum” şi l-a avut ca invitat pe profesorul universitar Ştefan Borbely de la Facultatea de Litere a UBB Cluj-Napoca, doctor în literatura comparată, critic literar, eseist şi un apropiat al familiei Marino. Au fost prezenţi scriitori, jurnalişti şi oameni de cultură din Dej, Bistriţa şi Beclean. De altfel, nu este prima dată când Adrian Marino se află în centrul unei dezbateri culturale organizate la Beclean, „Adrian Marino şi integrarea europeană a culturii româneşti” constituind tema „Colocviilor” din iunie 2005.

Pornind de la prezentarea cărţii, făcută de profesorul Ion Radu Zăgreanu, cu citate alese astfel încât să contureze cât mai vizibil portretul autorului, Ştefan Borbely a adus completările şi corecţiile necesare relevând numeroase aspecte mai mult sau mai puţin cunoscute din existenţa şi personalitatea lui Adrian Marino, inclusiv prin proiecţii de imagini din locuinţa acestuia.

Este deja de notorietate paradoxul „celui mai tradus şi publicat umanist român în străinătate”, laureat al Premiului „Herder”- autorul volumelor „Introducere în critica literară”, „Dicţionar de idei literare (A-G)”, „Critica ideilor literare”, „Hermeneutica lui Mircea Eliade”, „Etiemble ou le comparatisme militant”, „Comparatisme et théorie de la littérature”, „Biografia ideii de literatură”, „Hermeneutica ideii de literatură” etc., autor de asemenea a sute de articole risipite în tot atâtea publicaţii literare şi fondator în 1973 al revistei „Cahiers roumains d’études littéraires” – care a trăit ignorat de „minoritarii noştri majoritari”, înconjurat doar de un cerc restrâns, dar constant, de admiratori. Adrian Marino era şi el conştient de dificultăţile accesului său la o largă notorietate publică. De aceea, multe din scrierile lui par să reprezinte mai degrabă o cale de pregătire a posterităţii critice pentru înţelegerea sa târzie, decât un dialog direct cu contemporanii. Stare ce se prelungeşte chiar şi astăzi, încât se poate afirma pe bună dreptate că opera lui Marino e destinată să fie mai mult comentată decât citită. De altfel, în „Viaţa unui om singur”, raportul complex dintre scriitor, epocă, posteritate se configurează în aşa manieră, încât toate datele oferite de autor trimit spre înţelegerea personalităţii şi a operei sale, luminând în mare măsură specificitatea acestora, ca şi caracterul unui proces de creaţie situat sub zodia unei exigenţe de-a dreptul paralizante.

Vocaţia enciclopedică, efortul continuu de raţionalizare a limbajului, a literaturii şi a culturii, atitudinea demistificatoare, ironia omniprezentă, viziunea totalizatoare şi ambiţia monumentalului, amestecul special de optimism gnoseologic şi mizantropie fac din Adrian Marino o figură singulară în peisajul nostru cultural. Or, din acest punct de vedere, „Viaţa unui om singur” reprezintă de fapt viaţa unui om unic, aceasta fiind pentru mine semnificaţia cuvântului singur.

Magdalena Vaida